Istoric: Crucea este cel mai probabil un monument funerar care făcea parte din cimitirul vechi de la Vispești, care a funcționat între secolele XVIII-XIX. Cimitirul a funcționat inițial pe lângă o veche biserică de lemn înlocuită în anul 1866 de o biserică de zid. Monumentele de cult sunt cartografiate și în hărțile istorice, pe harta Specht (1792), care ne înfățișează biserica de lemn și pe cele două ridicări topografice austriece (secolul al XIX-lea). Cel mai probabil crucea a fost mutată aici când a fost construit gardul, fiind folosită pentru a întări substructura acestuia.
Descriere: Cruce latină fără capitel (căciulă), parțial îngropată și adosată gardului din pietre al curții bisericii și cimitirului din Vispești. De la nivelul solului are o înălțime de 116 cm. Capul și piciorul crucii sunt mai lungi decât brațele. Capul este decorat cu o inscripție în limba română scrisă în slavonă, în partea superioară și un medalion ce încadrează o monogramă în slavonă. Brațele sunt decorate cu un medalion central cu o legendă circulară scrisă în slavonă ce încadrează un motiv floral. Brațele stâng și drept sunt decorat cu medalioane mai mici cu monograme hristice. Imediat sub medalionul central începe inscripția cu caractere slavone, de unde se observă 5 rânduri de text. Inscripția se continuă și pe partea de picior îngropată. Crucea prezintă inscripție și pe partea lateral dreapta. Partea stângă și spatele crucii nu pot fi vizibile întrucât fac parte din zidul de piatră care susține gardul bisericii. Nu se observă baza întrucât, dacă are bază, aceasta este îngropată.
Inscripții: Inscripție frontală, pe piciorul crucii:
Inscripție în limba română scrisă în slavonă. Sunt vizibile cinci rânduri de text, cu multe litere șterse sau ilizibile, cu o lungime a rândului de circa 24 cm și o înălțime a literelor de cca 8 cm.
Text inscripții: Nedescifrat.
Materiale de construcție:
calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție:
sculptură
Orientare: Vest-Est (cu fața către drum)
Stare de conservare: Starea de conservare este un precară. Crucea a fost cel mai probabil mutată din locul original. Este parțial îngropată în pământ având scopul de a susține gardul bisericii. Prezintă urme puternice de eroziune, mușchi, licheni și murdărie ancrasantă. Prezintă spărturii medii și pierderi de material, mai ales în zona capului și a brațului drept. Se observă fisuri în partea superioară. Crucea este înclinată spre față.
Riscuri si amenințări:
Riscurile sunt atât antropice: strămutare sau vandalism precum și naturale: eroziunea cauzată de intemperii și murdăria ancrasantă.
Lucrări anterioare de restaurare:
Nu sunt cunoscute lucrări de restaurare.
Bibliografie: 1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vispești, ID 371, 2023 2. Petrescu, Doina; Iacob, Mihaela; Munteanu, Roxana; Matei, Sebastian; Garvăn, Daniel, Studiu istoric, Planul Urbanistic General al comunei Breaza, județul Buzău, București, 2017, p. 42-43. 3. Marin, Marcela; Marin, Iuliu, La Poalele Istriței, Breaza - Merei - Năieni - Pietroasele: album monografic, Edigura Vega, Buzău, 2008, p. 105 - 106. 4. Ciobanu Doina, Piatra, un străvechi meşteşug pe plaiurile buzoiene, Mousaios, X, 2005, p. 269-293. 5. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol V, Socec, București, 1902, p. 748. 6. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vispești, ID 370, 2023
Reper geografic: Crucea se află în centrul satului fiind prinsă în gardul de est al Bisericii cu hramul „Înălțarea Domnului” de pe Strada Trandafirului, la cca 45 de metri sud de Șoseaua Principală (DJ205), la cca 200 de metri nord de Valea Budeșteanca, la cca 305 metri vest de podul de la Vispești de pe Valea Budeșteanca, la baza Dealului Pârjolului.
Adresa: Strada Trandafirilor
Toponim: Dealul Pârjolului; Valea Liubenea; Valea Budeșteanca