Istoric: Crucea este un monument funerar care făcea parte din cimitirul vechi de la Vispești, care a funcționat între secolele XVIII-XIX. Cimitirul a funcționat inițial pe lângă o veche biserică de lemn înlocuită în anul 1866 de o biserică de zid. Monumentele de cult sunt cartografiate și în hărțile istorice, pe harta Specht (1792), care ne înfățișează biserica de lemn și pe cele două ridicări topografice austriece (secolul al XIX-lea), care cartează biserica de zid.
Descriere: Cruce latină, de mici dimensiuni, cu capitel (căciulă) fix și decorație pictată. Crucea mai păstrează două rozete pictate în verde, sugerând motivul crucii cu raze. Crucea este decorată doar în partea frontală. Crucea este adosată gardului de piatră al bisericii fiind mutată din locul original. Capitelul este fix, de mici dimensiuni și de formă dreptunghiulară. Marginile sunt în relief și pictate cu galben rezultând un dreptunghiu cu marginea superioară în zig-zag care încadrează două motive florale foliacee pictate de asemenea în galben. Marginile crucii sunt pictate în galben auriu. Motivul decorativ central este un motiv floral cu 6 frunze pictat în galben și încadrat de patru monograme christice: IS NI KA XS. Imediat sub acest decor începe inscripția pictată în negru. O parte a piciorului este îngropat, doar trei rânduri de inscripție putând fi citite.
Inscripții: Din inscripția frontală sunt observabile trei rânduri dintr-o inscripție în limba română scrisă cu caractere slavone, pe o lungime a rândului de cca 14 cm și litere cu înălțimea de cca 6 cm.
Text inscripții: Nedescifrat.
Observații: Crucile sunt dovada unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi. În secolul al XIX-lea în comuna Breaza erau atestați 42 de meșteri pietrari. Și la începutul secolului al XX-lea, sunt atestați meșteri renumiți din satul Bădeni, precum Dumitru Ardeleanu, Cristea Câmpeanu, sau Marin Şerban.
Cimitirul adună cruci din diverse perioade și permit identificarea evoluția stilului sculpturii în piatră de-a lungul timpului.
Materiale de construcție:
calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție:
sculptură; pictură
Orientare: Est-Vest (fața spre vest, spre drum)
Stare de conservare: Starea de conservare este relativ bună. Crucea a fost mutată din locul original și adosată gardului bisericii. Pictura a fost recent refăcută. Nu sunt urme de eroziune. Este posibil să fi pierdut două rozete dispuse în partea inferioară a brațelor.
Riscuri si amenințări:
Riscurile sunt atât antropice: strămutare, lucrări de refacere a gardului sau vandalism precum și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau murdăria ancrasantă.
Lucrări anterioare de restaurare:
Ultimele lucrări de restaurare datează din anul 2010.
Bibliografie: 1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vispești, ID 358, 2023 2. Marin, Marcela; Marin, Iuliu, La Poalele Istriței, Breaza - Merei - Năieni - Pietroasele: album monografic, Edigura Vega, Buzău, 2008, p. 105 - 109. 3. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol V, Socec, București, 1902, p. 748. 4. Petrescu, Doina; Iacob, Mihaela; Munteanu, Roxana; Matei, Sebastian; Garvăn, Daniel, Studiu istoric, Planul Urbanistic General al comunei Breaza, județul Buzău, București, 2017, p. 42-43. 5. Ciobanu Doina, Piatra, un străvechi meşteşug pe plaiurile buzoiene, Mousaios, X, 2005, p. 269-293. 6. . Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vispești, ID 357, 2023
Reper geografic: Crucea se află în gardul Bisericii cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, în centrul satului, pe strada Magnoliei, la sud de șoseaua principală.