Istoric: Crucea este un monument funerar care făcea parte din cimitirul vechi de la Vispești, care a funcționat între secolele XVIII-XIX. Cimitirul a funcționat inițial pe lângă o veche biserică de lemn înlocuită în anul 1866 de o biserică de zid. Monumentele de cult sunt cartografiate și în hărțile istorice, pe harta Specht (1792), care ne înfățișează biserica de lemn și pe cele două ridicări topografice austriece (secolul al XIX-lea), care cartează biserica de zid.
Descriere: Cruce cu pui ce cuprinde crucea-mamă și 2 cruci-pui laterale. Crucea este înclinată pe spate și parțial îngropată. Crucea mare este de tip latin, de dimensiuni mici, fără capitel și cu baza îngropată. Este decorată doar pe față cu patru cinci medalioare, un medalion central, mai mare ce încadrează un motiv floral, și patru medalioane mai mici care-l flanchează pe cel central, cu monogramele IC H KA XC. Pe picior este o inscripție în slavonă aproape ilizibilă, pe 7 rânduri. Restul inscripției până la baza piciorului este îngropat. Crucile-pui sunt de tip latin, de mici dimensiuni, cu capitel. Nu prezintă decor.
Inscripții: Inscripția frontală de pe piciorul crucii mari este scrisă în slavonă, pe 7 rânduri (observabile, peste nivelul solului).
Text inscripții: Nedescifrat.
Observații: Crucile sunt dovada unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi. În secolul al XIX-lea în comuna Breaza erau atestați 42 de meșteri pietrari. Și la începutul secolului al XX-lea, sunt atestați meșteri renumiți din satul Bădeni, precum Dumitru Ardeleanu, Cristea Câmpeanu, sau Marin Şerban.
Cimitirul adună cruci din diverse perioade și permit identificarea evoluția stilului sculpturii în piatră de-a lungul timpului.
Materiale de construcție:
calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție:
sculptură
Orientare: Est-Vest (fața spre vest, spre drum)
Stare de conservare: Starea de conservare este medie spre precară. Este afectată de murdărie ancrasantă într-o mare măsură și într-o măsură medie de eroziune, de mușchi și licheni. Prezintă și puține spărturi și fisuri. Este înclinată pe spate și parțial îngropată.
Riscuri si amenințări:
Riscurile sunt atât antropice: strămutare, vandalizare sau agricultură precum și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau murdăria ancrasantă.
Lucrări anterioare de restaurare:
Nu sunt cunoscute lucrări de restaurare.
Bibliografie: 1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vispești, ID 362, 2023 2. Marin, Marcela; Marin, Iuliu, La Poalele Istriței, Breaza - Merei - Năieni - Pietroasele: album monografic, Edigura Vega, Buzău, 2008, p. 105 - 106. 3. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol V, Socec, București, 1902, p. 748. 4. Petrescu, Doina; Iacob, Mihaela; Munteanu, Roxana; Matei, Sebastian; Garvăn, Daniel, Studiu istoric, Planul Urbanistic General al comunei Breaza, județul Buzău, București, 2017, p. 42-43. 5. Ciobanu Doina, Piatra, un străvechi meşteşug pe plaiurile buzoiene, Mousaios, X, 2005, p. 269-293. 6. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vispești, ID 361, 2023
Reper geografic: Crucea se află în curtea casei parohiale a Bisericii cu hramul Sfinții Arhangheli din Vispești, pe teritoriul cimitirul vechi din Vispești, pe strada Magnoliei, în centrul localității, la sud de șoseaua principală.