Istoric: Crucea este un monument funerar care făcea parte din cimitirul vechi de la Vispești, care a funcționat între secolele XVIII-XIX. Cimitirul a funcționat inițial pe lângă o veche biserică de lemn înlocuită în anul 1866 de o biserică de zid. Monumentele de cult sunt cartografiate și în hărțile istorice, pe harta Specht (1792), care ne înfățișează biserica de lemn și pe cele două ridicări topografice austriece (secolul al XIX-lea), care cartează biserica de zid.
Descriere: Cruce latină, de mici dimensiuni, cu un capitel în formă de poligon pentagonal. Crucea este adosată gardului de piatră al bisericii fiind cel mai probabil mutată din locul original. Decorația crucii este pictată și este dispusă doar pe partea frontală a crucii. Capitelul este decorat u un simbol solar și două raze pictate în galben auriu, încadrate de un pentagon pictat în același galben auriu care decorează marginile capitelului. Decorația centrală a crucii este reprezentată de o cruce greacă dublă cu marginile pictate în galben auriu și albastru. Pe capul crucii pictate este reprezentat un simbol solar în relief, un semicerc pictat în galben. La capetele crucii sunt pictate monogramele christice IS NI KA XS. La intersecția brațelor crucii este pictată cu cruce treflată cu marginile pictate în roșu și interiorul în maro. Sub decorația centrală pictată este o inscripție, de asemenea pictată, în slavonă, pe 7 rânduri. Sub inscripție este pictat anul restaurării, 2010.
Inscripții: Inscripția frontală este scrisă în limba română, cu caractere slavone, pe 7 rânduri, cu lungimea rândului de cca 18,5 cm și înălțimea literei de cca 4-5 cm.
Text inscripții: Nedescifrat.
Observații: Crucile sunt dovada unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi. În secolul al XIX-lea în comuna Breaza erau atestați 42 de meșteri pietrari. Și la începutul secolului al XX-lea, sunt atestați meșteri renumiți din satul Bădeni, precum Dumitru Ardeleanu, Cristea Câmpeanu, sau Marin Şerban.
Cimitirul adună cruci din diverse perioade și permit identificarea evoluția stilului sculpturii în piatră de-a lungul timpului.
Materiale de construcție:
calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție:
sculptură; pictură
Orientare: Est-Vest (fața spre vest, spre drum)
Stare de conservare: Starea de conservare este bună. Pictura crucii a fost recent refăcută.
Riscuri si amenințări:
Riscurile sunt atât antropice: strămutare, lucrări de refacere a gardului sau vandalism precum și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau murdăria ancrasantă.
Lucrări anterioare de restaurare:
Ultimele lucrări de restaurare datează din anul 2010.
Bibliografie: 1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vispești, ID 360, 2023 2. Marin, Marcela; Marin, Iuliu, La Poalele Istriței, Breaza - Merei - Năieni - Pietroasele: album monografic, Edigura Vega, Buzău, 2008, p. 105 - 106. 3. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol V, Socec, București, 1902, p. 748. 4. Petrescu, Doina; Iacob, Mihaela; Munteanu, Roxana; Matei, Sebastian; Garvăn, Daniel, Studiu istoric, Planul Urbanistic General al comunei Breaza, județul Buzău, București, 2017, p. 42-43. 5. Ciobanu Doina, Piatra, un străvechi meşteşug pe plaiurile buzoiene, Mousaios, X, 2005, p. 269-293. 6. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vispești, ID 359, 2023
Reper geografic: Crucea se află în gardul Bisericii cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, în centrul satului, pe strada Magnoliei, la sud de șoseaua principală.