Datare: secolul al XX-lea; primul sfert al secolului al XX-lea
Istoric: Cruce de pomenire ridicată în anul 1912 de membrii ai comunității, la marginea unui drum important, șoseaua Buzău – Mizil, pe atunci marcând hotarul sudic al satului, la câțiva metri de drumul spre satul și Halta Vintileanca.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Săhăteni se numea Vintileanca, fiind parte din plasa Tohani a județului Buzău, care includea cătunele Vintileanca, Gemenile, Găgenii de Sus, Găgenii de Jos, Săhătenii de Sus și Săhătenii de Jos, având 1230 de locuitori și o suprafață de 6.280 ha. Conform Dicționarului județului Buzău, compilat de Basil Iorgulescu și inclus în Marele dicționar geografic al Romîniei al lui George Lahovari, la începutul secolului al XIX-lea existau doar satele Săhăteni și Găgeni, ultimul dezvoltându-se în secolul al XVIII-lea în jurul unui depozit pentru mărfuri aduse de la Brașov. Satul Vintileanca a luat naștere după 1830, iar în urma împroprietăririi din 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, aceste sate au fost grupate în comuna Găgeni-Vintileanca, cunoscută mai frecvent drept Vintileanca. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Găgeni-Vintileanca în aceeași plasă, incluzând satele Găgenii de Jos, Găgenii de Sus, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus, Vintileanca și Voinești, totalizând 2046 de locuitori. În 1931, comuna Săhăteni, formată din satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Poșta, s-a separat temporar de Găgeni-Vintileanca. În perioada comunistă, teritoriul comunei a făcut parte din raionul Mizil al regiunii Buzău între 1950 și 1952, și ulterior din raionul Mizil al regiunii Ploiești între 1952 și 1968. La reforma administrativă din 1968, comunele Vintileanca și Săhăteni au fost reunite sub numele de Săhăteni. De atunci, comuna are această alcătuire: satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Pepiniera Istrița formează satul Săhăteni, iar satul Voinești a fost inclus în satul Vintileanca.
Descriere: Cruce latină, de mici dimensiuni, cu capitel fix și bază îngropată. Căciula sau capitelul este de formă dreptunghiulară iar pe partea frontală are inscripționat anul ctitoririi, respectiv anul 1912. Decorația frontală reprezintă scena Răstignirii lui Iisus redată în relief. Pe cap este inscripționată monograma ISHS. Pe piciorul crucii este o inscripție în limba română cu alfabet latin care nu se poate citi până la final întrucât o parte din picior este îngropată. Pe spatele crucii este un relief cu Maica Domnului, aproape ilizibil întrucât crucea a fost văruită.
Inscripții: Inscripția frontală este scrisă în limba română cu alfabet latin, pe 6 rânduri (vizibile), cu lungimea de 31,5 cm și litere cu înălțimea de 6 cm.
Text inscripții: Nedescifrat.
Observații: Cruce de pomenire ridicată la marginea unui drum important, respectiv șoseaua Buzău - Mizil, cu fața orientată spre Mizil și aproape de o răscruce de drumul, respectiv intersecția cu drumul spre Vintileanca. Crucea nu este marcată pe hărțile istorice.
Monumentul este dovada unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi. Fenomenul datează din epoca medievală și până în secolul al XX-lea.
Materiale de construcție:
calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție:
sculptură
Dimensiuni: Înălțime cruce = 125.00 cm; Lălțime cruce = 28 - 33.5 cm; Grosime cruce = 23 - 26 cm; Lungime brațe = 73.00 cm; Înălțime brate = 30 cm; Grosime brațe = 21.5 - 26 cm; Lungime capitel = 38 cm; Înălțime capitel = 17.5 cm; Grosime capitel = 27 cm; Lungime bază = 0 cm; Lălțime bază = 0 cm; Lungime rând inscripție= 31.5 cm; Înălțime litera = 6 cm; Diametru medalion = 0 cm; Alte dimensiuni = Lungime rând inscripție capitel (datare) = 27 cm
Înălțime literă capitel (datare) = 8 cm.
Lungime rând inscripție cap = 20 cm
Înălțime literă inscripție cap = 8.5 cm.
Înălțime literă inscripție NI KA = 8 cm.
Lungime rând inscripție picior față = 31.5 cm.
Înălțime rând inscripție picior față = 6 cm.
Crucea este privită și măsurată de sus în jos, astfel încât pentru un set de dimensiuni prima valoare reprezintă valoarea dimensiunii de sus iar ultima pe cea de jos. cm;
Orientare: Est-Vest (fața spre vest, spre drum, spre Mizil)
Stare de conservare: Starea de conservare este bună spre medie. Crucea a fost văruită iar acest lucru afectează atât calcarul din care este sculptată crucea precum și decorațiile și inscripția. Inscripția este aproape ilizibilă. În partea frontală prezintă spărturi și fisuri. Este afectată de factorii de eroziunea și murdăria ancrasantă.
Riscuri si amenințări:
Riscurile sunt atât antropice: strămutare, văruire, să fie lovită de mașini sau mașini agricole, vandalizare precum și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau murdăria ancrasantă.
Lucrări anterioare de restaurare:
Nu se cunosc lucrări de restaurare.
Bibliografie: 1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Săhăteni, ID 306, 2023 2. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol V, Socec, București, 1902, p. 747-748. 3. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Găgeni, ID 304, 2023
Reper geografic: Crucea se află la marginea DN1B/ E577, șoseaua Buzău-Mizil, aproape de centrul satului Săhătenii de Jos, lângă fostul IAS, lângă proprietatea de la adresa cu numărul 146.