Istoric: Cruce de pomenire situată la marginea unui drum. Crucea este scrisă în caractere chirilice și datează din secolul al XIX-lea. Crucea este marcată și pe a doua ridicare topografică habsburgică de la jumătatea secolului al XIX-lea, precum și pe Planul Director de Tragere, unde vedem că această cruce se afla în apropierea unei fântâni.
Crucea se află la marginea drumului care lega satul Vispești de Drumul Mare sau Drumul Viilor, importantă cale de acces care datează din secolul XVII-XVIII, inițial cale de comunicație între moșia lui Constantin Brâncoveanu de la Fefelei și Episcopia Buzăului, devenind ulteior un important drum comercial care lega Țara Românească de Moldova.
Prima menționare a satului Vispești datează de la 1568, într-un act prin care Alexandru al II-lea Mircea reîntărește reîntăreşte mănăstirii Tisău mai multe moşii, prilej cu care este pomenit un oarecare Manea din Vispeşti. Posibil ca numele satului să derive de a un antroponim.
Satul Vispești formase un singur sat cu Breaza până în 1862; ulterior Breaza
devine sediu al comunei cu acelaşi nume, formată din satele Văleanca, Vispești,
Vârfu și Fântânele. Comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862–1864 din Breaza
era formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele. Pentru scurt timp, în
1875-1876 comuna Vispeşti este desfiinţată şi alipită la Breaza, pentru ca în 1877 să redevină independentă până în toamna lui 1908, când este alipită com. Năeni;
La finele secolului al XIX-lea comuna Vispești avea o populație de 1250 de locuitori și 2 biserici, în Vispești și în Fântânele. Satul Vispești avea o populație de 610 locuitori. Comuna ocupa o suprafață de 2150 de hectare. Proprietăți mai însemnate era Sforile-Năeni, Istrița de Sus sau Argeșul, aparținând statului și Vispeasca, Hodorogeasca, Turbureasca și Burduceasca, ale cetelor de moșneni: Rădulești, Cîrjenești, Hodorogești și Nărtești.
Descriere: Cruce latină de dimensiuni medii spre mici, fără capitel, prinsă într-un soclu de mici dimensiuni, dispus pe sol. Decorația frontală este afectată de mușchi și licheni fiind aproape ilizibilă. Cuprinde patru medalioane. Un medalion se află pe capul crucii și încadreaza monograma IC. Medalionul central este mai mare comparativ cu cele trei și încadrează un motiv floral sau o rozetă. Pe brațul drept medalionul încadrează monograma ИH (NI) iar pe brațul stâng este un medalion ce încadrează monograma KA (CA). Pe picior este monograma XS care de această dată nu mai este încadrată de un medalion. Pe picior este inscripționată apoi o dedicație scrisă în limba română cu alfabet chirilic. Și pe laterale prezintă inscripții, respectiv în partea stângă, prezină urmele unei inscripții șterse pe muchia brațului stâng, precum și pe picior, precum și pe picior, pe partea dreaptă. Inscripțiile sunt scrise în limba română cu alfabet chirilic iar rândurile sunt marcate prin linii orizontale incizate. Pe spatele crucii nu se văd urme de decor sau de inscripții. Crucea este prinsă întru soclu relativ rotund, care prezintă două cavițăți de prindere, unul în spate și altul în față. Crucea pare să fi fost prinsă în acest soclu cu ciment în anul 1960.
Inscripții: Inscripția frontală este scrisă în limba română cu caractere chirilice, pe 13 rânduri, cu lungimea de 27 cm și litere cu înălțimea de 6 cm.
Inscripția lateral stânga, de pe picior este scrisă în limba română cu caractere chirilice, pe 13 rânduri, cu lungimea de 22 cm și litere cu înălțimea de 5 cm.
Inscripția lateral dreapta, de pe picior este scrisă în limba română cu caractere chirilice, pe 13 rânduri, cu lungimea de 22 cm și litere cu înălțimea de 5 cm.
Text inscripții: Nedescifrat.
Observații: Cruce de pomenire ridicată la marginea unui drum, chiar la o răscruce de drumuri, dacă urmărim a doua și a treia ridicare topografică habsburgică. Se află la marginea unui drum agricol care pornește din sudul Vispești și merge către sud, către Drumul Mare. De asemenea, în secolul al XIX-lea mai era un drum orientat NE-SV care mergea către șoseaua Fințești - Săhăteni. Crucea se afla și în proximitatea unei fântâni. Obiceiul de a ridica o cruce de piatră lângă o fântână este consemnat din evul mediu și avea o multiplă însemnătate. În primul rând era un mod de a creștina sacralitatea păgână a izvorului. Crucea de piatră scotea în evidență și actul ctitoricesc al construirii unui puț sau fântâni. Construirea unei fântâni era un act de mare generozitate pentru comunitate sau mai ales pentru trecătorii. Actul ridicării unei fântâni și cruci era un act creștinesc important și era mult mai la îndemână oamenilor de rând decât ctitorirea unui lăcaș de cult. Crucea a fost marcată și pe hărțile istorice, atât pe ridicările topografice habsburgice din secolul al XIX-lea cât și pe Planul Director de Tragere. Monumentul este dovada unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi. Fenomenul datează din epoca medievală și durează până în secolul al XX-lea.
Materiale de construcție:
calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție:
sculptură
Dimensiuni: Înălțime cruce = 158.00 cm; Lălțime cruce = 30 - 35 cm; Grosime cruce = 18 - 23 cm; Lungime brațe = 69.00 cm; Înălțime brate = 35 cm; Grosime brațe = 21 cm; Lungime capitel = 0 cm; Înălțime capitel = 0 cm; Grosime capitel = 0 cm; Lungime bază = 67 cm; Lălțime bază = 53 cm; Lungime rând inscripție= 25 - 27 cm; Înălțime litera = 6 cm; Diametru medalion = 28 cm; Alte dimensiuni = Înălțime bază = 22 cm.
Lungime rând inscripție față = 27 cm.
Înălțime literă inscripție față = 6 cm.
Lungime rând inscripție picior lateral dreapta = 22 cm.
Înălțime literă inscripție picior lateral dreapta = 5 cm.
Lungime rând inscripție picior lateral stânga = 22 cm.
Înălțime literă inscripție picior lateral stânga = 5 cm.
Diametru medalion central = 28 cm.
Diametru medalion cap = 18 cm.
Diametru medalion braț dreapta = 15 cm.
Diametru medalion braț stânga = 15 cm.
Lungime nișă de prindere = 10 cm.
Lățime nișă de prindere = 8 cm.
Crucea este privită și măsurată de sus în jos, astfel încât pentru un set de dimensiuni prima valoare reprezintă valoarea dimensiunii de sus iar ultima pe cea de jos.
cm;
Orientare: Sud-Nord (cu fața spre nord, spre drum și spre satul Vispești)
Stare de conservare: Starea de conservare este medie spre precară. Crucea este serios afectată de mușchi/licheni și murdăria ancasantă care a afectat inscripția și decorațiile. Crucea este afectată și de factorii de eroziune, îndeosebi de expunerea la precipitații. Prezintă o fisură dorsală pe brațul drept.
Riscuri si amenințări:
Riscurile sunt atât antropice: strămutare, lucrări agricole sau vandalizare, preucm și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau de murdăria ancrasantă.
Lucrări anterioare de restaurare:
În anul 1960 a fost reamplasată în soclu fiind prinsă cu ciment.
Bibliografie: 1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vispești, ID 306, 2023 2. Ciobanu Doina, Piatra, un străvechi meşteşug pe plaiurile buzoiene, Mousaios, X, 2005, p. 269-293. 3. Lahovari George (coord), Marele Dicționar Geografic al României, vol 5, Socec, București, 1902, p. 748 4. Petrescu, Doina; Iacob, Mihaela; Munteanu, Roxana; Matei, Sebastian; Garvăn, Daniel, Studiu istoric, Planul Urbanistic General al comunei Breaza, județul Buzău, București, 2017, p. 14, 21-22. 5. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Săhăteni, ID 306, 2023
Reper geografic: Crucea se află la 700 de metri sud de ieșirea din satul Vispești, vizavi de fostul CAP Vispești, pe un drum agricol care duce spre domeniile viticole de la hotarul dintre Breaza, Săhăteni și Năeni, pe malul drept al Gârlei Hodorogului.
Toponim: Fostul CAP Vispești; Valea Budeșteanca; Dealul Pârjolului