MONUMENTE LA RĂSCRUCE - Detalii CRUCE LATINĂ

Datare: secolul al XIX-lea; al doilea sfert al secolului al XIX-lea
Istoric: Cruce de pomenire datată la jumătatea secolului al XIX-lea. Crucea este marcată pe Planul Director de Tragere (1918-1958). Pe a doua ridicare topografică habsburgică în zonă este marcată o fântână (a doua jumătate a secolului al XIX-lea). Crucea este inscripționată cu un text în limba română scrisă în alfabet de tranziție. Săhăteni este menţionată documentar pentru prima data în anul 1541 sub numele de Suhat, în registrele vamale braşovene. Ulterior s-a numit „Sătuc” sau „Suhăteni”, iar abia în secolul al XIX-lea a fost menționată sub numele actual. Săhăteni a fost un important punct de tranzit între Târgoviște și Iași, ceea ce a contribuit la dezvoltarea sa. Un astfel de punct drum a fost și Drumul Mare. În jurul anilor 1880, terenurile comunei erau deținute de moșierul Dumitru d. Hariton, care a construit aici și un conac. În secolul al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău și se numea Vintileanca. Aceasta era formată din cătunele Vintileanca, Gemenile, Găgenii de Sus, Găgenii de Jos, Săhătenii de Sus și Săhătenii de Jos, având 1230 de locuitori și o suprafață de 6.280 ha. Conform "Dicționarului județului Buzău" realizat de Basil Iorgulescu și inclus în "Marele dicționar geografic al României" compilat de George Lahovari, la începutul secolului al XIX-lea existau doar satele Săhăteni și Găgeni. Găgeni s-a dezvoltat în secolul al XVIII-lea în jurul unui depozit unde se stocau mărfuri aduse de la Brașov. Satul Vintileanca a apărut după 1830, iar după împroprietărirea din 1864, toate aceste sate au fost grupate sub numele de comuna Găgeni-Vintileanca, cunoscută mai frecvent ca Vintileanca. În 1925, "Anuarul Socec" consemnează comuna Găgeni-Vintileanca în aceeași plasă, incluzând satele Găgenii de Jos, Găgenii de Sus, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus, Vintileanca și Voinești, având un total de 2046 de locuitori. În 1931, comuna Săhăteni, care includea satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Poșta, s-a separat temporar de Găgeni-Vintileanca. În perioada comunistă, teritoriul comunei a aparținut raionului Mizil din regiunea Buzău între 1950 și 1952, iar apoi raionului Mizil din regiunea Ploiești între 1952 și 1968. În urma reformei administrative din 1968, comunele Vintileanca și Săhăteni au fost reunite sub denumirea de Săhăteni. În prezent, comuna include satele Săhăteni (care cuprinde Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Pepiniera Istrița) și Vintileanca (care include satul Voinești).
Descriere: Cruce latină, de dimensiuni medii, fără capitel prinsă într-un soclu (piuă) îngropată. În partea frontală este decorată cu patru medalioane dispuse pe cap, be brațe și la intersecția brațelor precum și o inscripție dispusă pe picior. Pe cap este un medalion ce încadrează monograma IC. Pe brațul drept este o monogramă ce încadrează monograma NI iar pe brațul stâng este un medalion ce încadrează monograma KA. Medalionul central este de mai mari dimensiuni și încadrează o rozetă sau un simbol solar. Inscripția de pe picior este scrisă în limba română cu alfabet de tranziție. Pe fața laterală, în partea stângă, crucea este inscripționată pe muchia brațului și pe picior. De asemenea, mai este inscripționată și fața lateral dreapta a crucii, pe muchia brațului și pe picior. Spatele crucii nu prezintă decor sau inscripție.
Inscripții: Inscripția frontală este scrisă în limba română cu alfabet de tranziție, pe 14 rânduri, cu lungimea de 28 de cm și litere cu înălțimea de 4 cm. Pe muchia brațului stâng este o inscripție în limba română cu alfabet de tranziție, pe 3 rânduri, cu lungimea de 19 de cm și litere cu înălțimea de 3 cm. Pe piciorul crucii, pe fața lateral stângă este scrisă în limba română cu alfabet de tranziție, pe 5 rânduri, cu lungimea de 14 de cm și litere cu înălțimea de 3 cm. Pe muchia brațului drept este o inscripție în limba română cu alfabet de tranziție, pe 3 rânduri, cu lungimea de 19 de cm și litere cu înălțimea de 3 cm. Pe piciorul crucii, pe fața lateral dreapta este scrisă în limba română cu alfabet de tranziție, pe 6 rânduri, cu lungimea de 14 de cm și litere cu înălțimea de 3 cm.
Text inscripții: Nedescifrat.
Observații: Crucea este situată la marginea unui drum agricol și este orientată cu fața spre Mizil sau Fefelei. În secolul al XIX-lea acest drum orientat N-S făcea legătura între Săhătenii de Sus și Drumul Mare, un important drum comercial datând din secolele XVII-XVIII. Crucea apare pe Planul Director de Tragere. Monumentul este dovada unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi.
Materiale de construcție: calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție: sculptură
Dimensiuni: Înălțime cruce = 158.00 cm; Lălțime cruce = 32-38 cm; Grosime cruce = 26 cm; Lungime brațe = 82.00 cm; Înălțime brate = 37 cm; Grosime brațe = 25 - 27 cm; Lungime capitel = 0 cm; Înălțime capitel = 0 cm; Grosime capitel = 0 cm; Lungime bază = 83 (vizibil) cm; Lălțime bază = 67 (vizibil) cm; Lungime rând inscripție= 28 cm; Înălțime litera = 4 cm; Diametru medalion = 0 cm; Alte dimensiuni = Lungime rând inscripție față = 28 cm. Înălțime literă inscripție față = 4 cm. Lungime rând inscripție picior lateral dreapta = 19 cm. Înălțime literă picior lateral dreapta = 4 cm. Lungime rând inscripție braț drept = 19 cm. Înălțime literă inscripție braț drept = 3 cm. Lungime rând inscripție braț stâng = 19 cm. Înălțime literă inscripție braț stâng = 3 cm. Diametru medalion central = 29 cm. Diametru medalion braț drept = 16 cm. Diametru medalion braț stâng = 16 cm. Diametru medalion cap = 15 cm. Crucea este privită și măsurată de sus în jos, astfel încât pentru un set de dimensiuni prima valoare reprezintă valoarea dimensiunii de sus iar ultima pe cea de jos. cm;
Orientare: Est-Vest (fața spre vest, spre drum, spre Mizil sau Fefelei)
Stare de conservare: Starea de conservare este medie spre precară. Este ușor aplecată în față. Baza crucii este îngropată și ușor aplecată spre stânga. Crucea este afectată de mușchi și licheni, care se pot vedea pe toată suprafața ei. Pe partea dorsală a crucii, mușchii acoperă crucea aproape integral. Inscripția de pe fața crucii și decorațiile pot fi citite deși sunt afectate serios de mușchi, licheni și eroziune. Brațul stâng al crucii prezintă o fisură, suprafața fiind înegrită din cauza umidității, în partea superioară, spre stânga, fiind spart. Crucea este afectată în mică măsură de și factorii de eroziune.
Riscuri si amenințări: Riscurile sunt atât antropice: strămutare, agricultura intensivă sau vandalizare, preucm și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau de murdăria ancrasantă. Cucea prezintă și risc de prăbușire.
Lucrări anterioare de restaurare: Nu se cunosc lucrări de restaurare.
Bibliografie:
1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Săhăteni, ID 309, 2023
2. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol V, Socec, București, 1902, p. 747-748.
3. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Săhăteni, ID 308, 2023

Data documentarii: 30 Mai 2023

Numar de fotografii: 32 Vezi galeria

CRUCE LATINĂ | SĂHĂTENI Harta

Localizare