MONUMENTE LA RĂSCRUCE - Detalii CRUCE CU PUI

Datare - An: 1922
Datare: secolul al XX-lea; primul sfert al secolului al XX-lea
Istoric: Cruce de pomenire ridicată în anul 1922 de membrii ai comunităţii, la marginea unui drum agricol, un segment al Drumului Mare sau Drumul Viilor, un important drum medieval din secolele XVII-XVIII. Acest segment de drum încă mai funcţiona la începutul secolului al XX-lea. Săhăteni este menţionată documentar pentru prima data în anul 1541 sub numele de Suhat, în registrele vamale braşovene. Ulterior s-a numit „Sătuc” sau „Suhăteni”, iar abia în secolul al XIX-lea a fost menționată sub numele actual. Săhăteni a fost un important punct de tranzit între Târgoviște și Iași, ceea ce a contribuit la dezvoltarea sa. Un astfel de punct drum a fost și Drumul Mare. În jurul anilor 1880, terenurile comunei erau deținute de moșierul Dumitru d. Hariton, care a construit aici și un conac. În secolul al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău și se numea Vintileanca. Aceasta era formată din cătunele Vintileanca, Gemenile, Găgenii de Sus, Găgenii de Jos, Săhătenii de Sus și Săhătenii de Jos, având 1230 de locuitori și o suprafață de 6.280 ha. Conform "Dicționarului județului Buzău" realizat de Basil Iorgulescu și inclus în "Marele dicționar geografic al României" compilat de George Lahovari, la începutul secolului al XIX-lea existau doar satele Săhăteni și Găgeni. Găgeni s-a dezvoltat în secolul al XVIII-lea în jurul unui depozit unde se stocau mărfuri aduse de la Brașov. Satul Vintileanca a apărut după 1830, iar după împroprietărirea din 1864, toate aceste sate au fost grupate sub numele de comuna Găgeni-Vintileanca, cunoscută mai frecvent ca Vintileanca. În 1925, "Anuarul Socec" consemnează comuna Găgeni-Vintileanca în aceeași plasă, incluzând satele Găgenii de Jos, Găgenii de Sus, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus, Vintileanca și Voinești, având un total de 2046 de locuitori. În 1931, comuna Săhăteni, care includea satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Poșta, s-a separat temporar de Găgeni-Vintileanca. În perioada comunistă, teritoriul comunei a aparținut raionului Mizil din regiunea Buzău între 1950 și 1952, iar apoi raionului Mizil din regiunea Ploiești între 1952 și 1968. În urma reformei administrative din 1968, comunele Vintileanca și Săhăteni au fost reunite sub denumirea de Săhăteni. În prezent, comuna include satele Săhăteni (care cuprinde Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Pepiniera Istrița) și Vintileanca (care include satul Voinești).
Descriere: Cruce cu pui prinsă într-un soclu dreptunghiular situat deasupra solului. Crucea principală este o cruce latină cu capitel, de dimensiuni mici spre medii, cu capitel (căciulă) de o fromă triunghiulară cu vârful ascuțit și baza dreptunghiulară. În partea frontală, capitelul este inscripționat anul 1922. Nu se observă alte decoruri întrucât capitelul este acoperit de mușchi și licheni. Crucea este decorată în partea frontală cu un relief reprezentând scena Răstignirii lui Iisus. Pe capul crucii sunt inscripționate monogramele IN RI iar pe brațe sunt monogramele IS (brațul drept) și HS (brațul stâng). Pe piciorul crucii este o inscripție în limba română cu alfabet latin. În spatele crucii este redat un relief cu Maica Domnului, iar pe picior este o inscripție în limba română cu alfabet latin. De-o parte și de alta a crucii-mamă sunt două cruci-pui de mici dimensiuni, cu capitele dreptunghiulare, brațele mult mai mici în raport cu piciorul și inscripții în limba română cu alfabet latin pe una din fețe. Crucile sunt prinse de soclu cu ciment, indiciu că au fost restaurate recent.
Inscripții: Inscripția frontală este scrisă în limba română cu alfabet latin, pe 7 rânduri, cu lungimea de 20 de cm și litere cu înălțimea de 4 cm. Inscripția de pe spatele crucii este scrisă în limba română cu alfabet latin pe 9 rânduri, cu lungimea de 20 de cm și litere cu înălțimea de 4 cm.
Text inscripții: Inscripție frontală: „ACEASTĂ SF CRUC E RIDICA TĂ DE MAN OLE STAMA TE SI...”
Observații: Monument comemorativ ridicat la marginea unui drum. Nu este marcată pe hărțile istorice. Este orientată cu fața spre est, spre Săhăteni. Monumentul este dovada unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi.
Comanditar: Manole Stamate
Ctitor: Manole Stamate
Materiale de construcție: calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție: sculptură
Dimensiuni: Înălțime cruce = 100.00 cm; Lălțime cruce = 21 - 23 cm; Grosime cruce = 14 cm; Lungime brațe = 42.00 cm; Înălțime brate = 24 - 23 cm; Grosime brațe = 15 - 13 cm; Lungime capitel = 25 cm; Înălțime capitel = 11 - 11.5 cm; Grosime capitel = 18 cm; Lungime bază = 71 cm; Lălțime bază = 62 cm; Lungime rând inscripție= 20 cm; Înălțime litera = 4 cm; Diametru medalion = 0 cm; Alte dimensiuni = Înălțime bază = 52 cm. Dimensiuni cruce pui stânga: Înălțime = 52 cm Lungime brațe = 11 cm Lățime = 7 cm. Dimensiuni cruce pui dreapta: Înălțime = 52 cm. Lungime brațe = 10.5 cm. Lățime = 6 cm. Crucea este privită și măsurată de sus în jos, astfel încât pentru un set de dimensiuni prima valoare reprezintă valoarea dimensiunii de sus iar ultima pe cea de jos.. cm;
Orientare: Vest-Est (cu fața către drum și spre satul Săhăteni)
Stare de conservare: Starea de conservare este medie. Crucea a fost prinsă recent de soclu cu ciment. Prezintă fisuri și spărturi și mușchi și licheni. Inscripția se păstrează într-o stare relativ bună de conservare, câteva litere fiind șterse. Crucea este înclinată spre vest.
Riscuri si amenințări: Riscurile sunt atât antropice: strămutare sau vandalizare, preucm și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau de murdăria ancrasantă. Crucea prezintă risc de prăbușire fiind înclinată pe spate.
Lucrări anterioare de restaurare: Nu se cunosc lucrări de restaurare.
Bibliografie:
1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Săhăteni, ID 310, 2023
2. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol V, Socec, București, 1902, p. 747-748.
3. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Săhăteni, ID 309, 2023

Data documentarii: 30 Mai 2023

Numar de fotografii: 26 Vezi galeria

CRUCE CU PUI | SĂHĂTENI Harta

Localizare