MONUMENTE LA RĂSCRUCE - Detalii CRUCE LATINĂ

Datare - An: 181?
Datare: secolul al XIX-lea; primul sfert al secolului al XIX-lea
Istoric: Cruce de pomenire ridicată la marginea unui drum important, șoseaua Buzău - Mizil, la marginea satului fostului cătun Săhătenii de Jos. Este posibil să fie marcată pe cele două ridicări habsburgice din secolul al XIX-lea. Nu mai apare în schimb pe Planurile Directoare de Tragere sau Harta Topografică Militară. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Săhăteni se numea Vintileanca, fiind parte din plasa Tohani a județului Buzău, care includea cătunele Vintileanca, Gemenile, Găgenii de Sus, Găgenii de Jos, Săhătenii de Sus și Săhătenii de Jos, având 1230 de locuitori și o suprafață de 6.280 ha. Conform Dicționarului județului Buzău, compilat de Basil Iorgulescu și inclus în Marele dicționar geografic al Romîniei al lui George Lahovari, la începutul secolului al XIX-lea existau doar satele Săhăteni și Găgeni, ultimul dezvoltându-se în secolul al XVIII-lea în jurul unui depozit pentru mărfuri aduse de la Brașov. Satul Vintileanca a luat naștere după 1830, iar în urma împroprietăririi din 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, aceste sate au fost grupate în comuna Găgeni-Vintileanca, cunoscută mai frecvent drept Vintileanca. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Găgeni-Vintileanca în aceeași plasă, incluzând satele Găgenii de Jos, Găgenii de Sus, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus, Vintileanca și Voinești, totalizând 2046 de locuitori. Săhătenii de Jos era un cătun al comunei Găgeni-Vintileanca avea la finele sec XIX 260 de locuitori și 65 de case. În 1931, comuna Săhăteni, formată din satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Poșta, s-a separat temporar de Găgeni-Vintileanca. În perioada comunistă, teritoriul comunei a făcut parte din raionul Mizil al regiunii Buzău între 1950 și 1952, și ulterior din raionul Mizil al regiunii Ploiești între 1952 și 1968.
Descriere: Cruce latină, de dimensiuni medii, cu căciulă fixă și picior cu bază îngropată. Căciula are forma unui trapez dreptunghic. Fețele capitelului sau căciulii sunt decorate cu câte trei spice de grâu. Decorația frontală cuprinde cinci medalioane legate între ele cu noduri. Medalionul central este mai mare în raport cu celelalte patru medalioane și încadrează o rozetă. Medalionul de pe capul crucii încadrează monograma IC. Pe brațele crucii sunt două medalioane ce încadrează monogramele NH (brațul drept) și KA (brațul stâng). Pe picior este un medalion ce încadrează monograma XC. Pe piciorul crucii este o inscripție scrisă în limba română cu caractere chirilice. Pe picior, în partea dreaptă este o altă inscripție scrisă cu caractere chirilice. Pe picior, în partea stângă este un decor cu un rând de inscripție, anul ridicării crucii și figuri geometrice, un romb încadrat de alte două figuri. Pe spatele crucii este un medalion central cu o rozetă. O parte din piciorul crucii și baza sunt îngropate, inscripția fiind parțial vizibilă.
Inscripții: Inscripția frontală, de pe picior este scrisă în limba română cu caractere chirilice, pe 8 rânduri (vizibile), cu lungimea de 29,5 cm și litere cu înălțimea de 4,5 cm. Inscripția de pe fața laterală, de pe dreapta, pe picior este scrisă imba română cu caractere chirilice, pe 8 rânduri (vizibile), cu lungimea de 18 cm și litere cu înălțimea de 2,5 cm.
Text inscripții: Nedescifrat.
Observații: Cruce de pomenire ridicată pe marginea unui drum, orientată cu fața spre drum, la o răscruce de drumuri, respectiv intersecția dintre șoseaua Mizil-Buzău și șoseaua Săhăteni-Năeni. Monumentul este dovada unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi. Fenomenul datează din epoca medievală și până în secolul al XX-lea.
Materiale de construcție: calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție: sculptură
Dimensiuni: Înălțime cruce = 153.00 cm; Lălțime cruce = 35.5 - 36 cm; Grosime cruce = 24 cm; Lungime brațe = 74.00 cm; Înălțime brate = 35 cm; Grosime brațe = 23.5 - 25 cm; Lungime capitel = 23.5 cm; Înălțime capitel = 54 cm; Grosime capitel = 30 cm; Lungime bază = 0 cm; Lălțime bază = 0 cm; Lungime rând inscripție= 29.5 - 18 cm; Înălțime litera = 4.5 - 2.5 cm; Diametru medalion = 0 cm; Alte dimensiuni = Lungime rând inscripție față = 29.5 cm. Înălțime literă inscripție față = 4.5 cm. Lungime rând inscripție lateral dreapta = 18 cm. Înălțime literă lateral dreapta = 2.5 cm. Crucea este privită și măsurată de sus în jos, astfel încât pentru un set de dimensiuni prima valoare reprezintă valoarea dimensiunii de sus iar ultima pe cea de jos. cm;
Orientare: Nord-Sud (cu fața spre drum)
Stare de conservare: Starea de conservare este bună. Crucea a fost văruită, prezintă urme de spărturi pe brațe și capitel iar inscripțiile sunt aproape ilizibile. Varul a afectat atât calcarul din care este sculptată crucea precum și inscripția.
Riscuri si amenințări: Riscurile sunt atât antropice: strămutare, văruire, să fie lovită de mașini sau mașini agricole, vandalizare precum și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau murdăria ancrasantă.
Lucrări anterioare de restaurare: Nu se cunosc lucrări de restaurare.
Bibliografie:
1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Săhăteni, ID 299, 2023
2. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol V, Socec, București, 1902, p. 747-748.
3. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vintileanca, ID 294, 2023

Data documentarii: 25 Mai 2023

Numar de fotografii: 28 Vezi galeria

CRUCE LATINĂ | SĂHĂTENI Harta

Localizare