MONUMENTE LA RĂSCRUCE - Detalii CRUCE LATINĂ

Datare: secolul al XIX-lea
Istoric: Cruce de pomenire ridicată în secolul al XIX-lea. Crucea este marcată atât pe cele două ridicări habsburgice din secolul al XIX-lea cât și pe planul director de tragere din perioada interbelică și harta topografică militară (1974). Analizând primele documente cartografice observăm că această cruce a fost ridicată la o răscruce de drumuri, marcând marginea vechiului traseu al soselei Vintileanca - Găgenii de Jos, cunoscut astăzi ca drumul județean DJ103R. Există o cruce similară, care datează din 1888 aflată la așa la circa 270 de metri nord de acest monument și care marca de asemenea marginea acestui vechi drum. De asemenea, celălalt drum, orientat V-E pornea din Mizil și mergea până spre Pogoanele. Acest drum dispare din a doua jumătate a secolului al XX-lea. De asemenea, această cruce a fost ridicată și lângă o veche fântână documentată atât în sursele cartografice din secolul al XIX-lea cât și în cea de la începutul secolului al XX-lea. Crucile de pomenire din această perioadă sunt ridicate la răscruci de drumuri și sunt de obicei asociate fântânii, fiind cel mai probabil ridicate chiar de persoana care a construit fântâna. . Comuna Vintileanca, cunoscută și ca Găgeni-Vintileanca, era la sfârșitul secolului al XIX-lea o comună rurală din județul Buzău, plasa Tohani. Situată între pârâul Sărata și Valea Năianca, la 31 km de Buzău, comuna era formată din cătunele Gemeni, Găgenii de Sus, Găgenii de Jos, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Vintileanca. Comuna avea o populație de 1230 de locuitori și se întindea pe o suprafață de 6280 de hectare. În Vintileanca exista o școală și biserici atât în Vintileanca, cât și în Săhăteni. În comună mai funcționau o moară cu aburi și două stâne. Proprietățile principale erau Vintileanca, Râioși, Găgeni-Sforile (proprietăți ale statului), Tândăroaia, Săhăteni, Săhăteni-Țândăroaie, Proșcani, Șerpești, Râioși, Lunca-Ghizdăveața, Văcărășteanca și alte terenuri mai mici, unele particulare, altele deținute de moșneni: Tomșani, Brezeni, Șerpești și Proșcani. Terenul era o vastă întindere de luncă, cu fertilitate medie, multe sărături și expus adesea inundațiilor. Comuna era traversată de calea ferată Mizil-Buzău, cu halta Vintileanca, și de șoseaua națională paralelă. Alte drumuri locale includeau șoseaua comunală Săhăteni-Vintileanca și un drum vechi care pornea din Gemeni și mergea spre nord, către Pietroasele, unde se lega de Drumul Mare, un important drum comercial din secolele XVII-XIX care lega Țara Românească de Transilvania și Moldova. Găgenii de Sus (Ghisdava ul Păcleanca) era o moșie din județul Buzău, comuna Vintileanca, cătunul Găgeni, având o suprafață de 560 de hectare, din care 330 hectare arături, 50 hectare fânețe, 62 hectare suhat, restul fiind islaz și teren sterp. Găgenii de Sus avea 80 de locuitori și 23 de case. La începutul secolului al XIX-lea, existau doar cătunele Săhăteni și Găgeni. În secolul al XVIII-lea, satul Găgeni servea ca depozit pentru mărfurile din Brașov. După 1830, a apărut și Vintileanca. În urma împroprietăririi din 1865, toate aceste cătune s-au unit într-o singură comună, Găgeni-Vintileanca, numită mai des Vintileanca. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Găgeni-Vintileanca în aceeași plasă, cu satele Găgenii de Jos, Găgenii de Sus, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus, Vintileanca și Voinești, totalizând 2046 de locuitori. Comuna Săhăteni, având satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Poșta, s-a separat temporar de Găgeni-Vintileanca în 1931. În perioada comunistă, teritoriul comunei a făcut parte între 1950 și 1952 din raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi între 1952 și 1968 din raionul Mizil al regiunii Ploiești. La reforma administrativă din 1968, comunele Vintileanca și Săhăteni au fost reunite sub numele de Săhăteni. De atunci, comuna include satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Pepiniera Istrița, formând satul Săhăteni, iar satul Voinești a fost inclus în satul Vintileanca.
Descriere: Cruce latină, cu capitel fix, prinsă într-un soclu de mari dimensiuni, parțial îngropat. Capitelul sau căciula are o formă dreptunghiulară, neregulată și este decorat cu câte trei spice de grâu pe fața și pe spatele crucii și frunze stilizate în părțile laterale. Spica de grâu stilizate sunt inscripționate și pe muchiile brațelor crucii. Fața crucii este orientată spre vest, spre șoseaua Vintileanca - Găgeni. Mușchii, lichenii și murdăria ancrasantă au afectat lizibilitatea elementelor decorative și a inscripțiilor însă pe față se pot vedea următoarele. Pe capul crucii este inscripționat o inscripție cu caractere chirilice, probrabil monograme. La intersecția brațelor este inscripționat un medalion dublu cu linii perpendiculare care ocupa spațiul dintre cele două cercuri concentrice. Medalionul încadrează un motiv floral, o rozetă. Pe brațe abia se mai observă monogramale NI și KA inscripționate pe brațul drept și respectiv stâng. Pe picior, în partea superioară este inscripționată monograma XC. Apoi începe o inscripție cu o dedicație în limba română cu caractere chirilice. Se observă că piciorul crucii se lățește pornid din partea superioară spre bază. De asemenea, se pot citi inscripții și pe ambele fețe laterale ale crucii, pe picior. Pe spatele crucii este inscripționat un medalion simplu cu o rozetă la intersecția brațelor. Crucea este prinsă într-un soclu dreptunghiular masiv, ușor rotunjit în partea superioară.
Inscripții: Inscripția din partea frontală de pe picior este scrisă în limba română cu alfabet chirilic, pe 8 rânduri, cu lungimea ce variază de la 23,5 cm din partea superioară la 27,5 cm, spre bază și litere cu înălțimea de 5 cm. Rândurile sunt marcate prin linii orizontale incizate. Inscripția din partea frontală de pe picior este scrisă în limba română cu alfabet chirilic, pe 6 rânduri, cu lungimea ce variază de 19 cm și litere cu înălțimea de 5 cm. Rândurile sunt marcate prin linii orizontale incizate. Inscripția din partea frontală de pe picior este scrisă în limba română cu alfabet chirilic, pe 5 rânduri, cu lungimea ce variază de 18 cm și litere cu înălțimea de 5 cm. Rândurile sunt marcate prin linii orizontale incizate.
Text inscripții: Nedescifrat.
Observații: Cruce de pomenire ridicată la o răscruce de drumuri, lângă o fântână. Crucea marchează traseul unor vechi drumuri care fie și-au schimbat traseul fie au dispărut. Obiceiul de a ridica o cruce de piatră lângă o fântână este consemnat din evul mediu și avea o multiplă însemnătate. În primul rând era un mod de a creștina sacralitatea păgână a izvorului. Crucea de piatră scotea în evidență și actul ctitoricesc al construirii unui puț sau fântâni. Construirea unei fântâni era un act de mare generozitate pentru comunitate sau mai ales pentru trecătorii. Actul ridicării unei fântâni și cruci era un act creștinesc important și era mult mai la îndemână oamenilor de rând decât ctitorirea unui lăcaș de cult. Monumentul este dovada unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi
Materiale de construcție: calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție: sculptură
Dimensiuni: Înălțime cruce = 169.00 cm; Lălțime cruce = 28.5 - 32.5 cm; Grosime cruce = 19 - 23 cm; Lungime brațe = 57.00 cm; Înălțime brate = 29 cm; Grosime brațe = 20 cm; Lungime capitel = 44.5 cm; Înălțime capitel = 13 cm; Grosime capitel = 23.5 cm; Lungime bază = 98 (spate) - 130 (față) cm; Lălțime bază = 86 cm; Lungime rând inscripție= 23.5 - 27.5 cm; Înălțime litera = 5 cm; Diametru medalion = 0 cm; Alte dimensiuni = Înălțime bază = 36 cm. Lungime rând inscripție față = 23.5 - 27.5 cm. Lungime rând lateral dreapta = 19 cm. Lungime rând lateral stânga = 18 cm. Înălțime literă medalion central = 9 cm. Crucea este privită și măsurată de sus în jos, astfel încât pentru un set de dimensiuni prima valoare reprezintă valoarea dimensiunii de sus iar ultima pe cea de jos. cm;
Orientare: Est-Vest (fața spre vest, spre drum)
Stare de conservare: Starea de conservare este medie spre precară. Decorația și inscripțiile sunt parțial lizibile. Este acoperită în mare măsură de mușchi, licheni și de murdăria ancrasantă. Prezintă mici urme de spărturi, fisuri și este ușor afectată de factorii de eroziune. Crucea este ușor aplecată.
Riscuri si amenințări: Riscurile sunt atât antropice: lucrări agricole, strămutare sau vandalizare, precum și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau de murdăria ancrasantă. Există și riscul să se prăbușească.
Lucrări anterioare de restaurare: Nu se cunosc lucrări de restaurare.
Bibliografie:
1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vintileanca, ID 289, 2023
2. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol III, Socec, București, 1900, p. 476-477.
3. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol V, Socec, București, 1902, p. 747-748.
4. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Găgeni, ID 288, 2023

Data documentarii: 24 Mai 2023

Numar de fotografii: 38 Vezi galeria

CRUCE LATINĂ | VINTILEANCA Harta

Localizare