Datare: secolul al XIX-lea; ultimul sfert al secolului al XIX-lea
Istoric: Acest monument de pomenire, ridicat în 1888 la marginea drumului dintre Vintileanca și Găgenii de Jos, nu este marcat pe hărțile istorice. Totuși, pe Planul Director de Tragere se observă că drumul județean 103R de astăzi se afla chiar în dreptul acestei cruci, ceea ce înseamnă că traseul drumului a fost mutat spre vest în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Crucea, situată la aproximativ 270 de metri spre sud, este aliniată cu aceasta, fiind plasată la marginea vechiului traseu al drumului. Astfel, aceste cruci marchează vechiul traseu al drumului.
Comuna Vintileanca, cunoscută și ca Găgeni-Vintileanca, era la sfârșitul secolului al XIX-lea o comună rurală din județul Buzău, plasa Tohani. Situată între pârâul Sărata și Valea Năianca, la 31 km de Buzău, comuna era formată din cătunele Gemeni, Găgenii de Sus, Găgenii de Jos, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Vintileanca. Comuna avea o populație de 1230 de locuitori și se întindea pe o suprafață de 6280 de hectare.
În Vintileanca exista o școală și biserici atât în Vintileanca, cât și în Săhăteni. În comună mai funcționau o moară cu aburi și două stâne. Proprietățile principale erau Vintileanca, Râioși, Găgeni-Sforile (proprietăți ale statului), Tândăroaia, Săhăteni, Săhăteni-Țândăroaie, Proșcani, Șerpești, Râioși, Lunca-Ghizdăveața, Văcărășteanca și alte terenuri mai mici, unele particulare, altele deținute de moșneni: Tomșani, Brezeni, Șerpești și Proșcani.
Terenul era o vastă întindere de luncă, cu fertilitate medie, multe sărături și expus adesea inundațiilor. Comuna era traversată de calea ferată Mizil-Buzău, cu halta Vintileanca, și de șoseaua națională paralelă. Alte drumuri locale includeau șoseaua comunală Săhăteni-Vintileanca și un drum vechi care pornea din Gemeni și mergea spre nord, către Pietroasele, unde se lega de Drumul Mare, un important drum comercial din secolele XVII-XIX care lega Țara Românească de Transilvania și Moldova.
Găgenii de Sus (Ghisdava ul Păcleanca) era o moșie din județul Buzău, comuna Vintileanca, cătunul Găgeni, având o suprafață de 560 de hectare, din care 330 hectare arături, 50 hectare fânețe, 62 hectare suhat, restul fiind islaz și teren sterp. Găgenii de Sus avea 80 de locuitori și 23 de case. La începutul secolului al XIX-lea, existau doar cătunele Săhăteni și Găgeni. În secolul al XVIII-lea, satul Găgeni servea ca depozit pentru mărfurile din Brașov. După 1830, a apărut și Vintileanca.
În urma împroprietăririi din 1865, toate aceste cătune s-au unit într-o singură comună, Găgeni-Vintileanca, numită mai des Vintileanca. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Găgeni-Vintileanca în aceeași plasă, cu satele Găgenii de Jos, Găgenii de Sus, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus, Vintileanca și Voinești, totalizând 2046 de locuitori.
Comuna Săhăteni, având satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Poșta, s-a separat temporar de Găgeni-Vintileanca în 1931. În perioada comunistă, teritoriul comunei a făcut parte între 1950 și 1952 din raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi între 1952 și 1968 din raionul Mizil al regiunii Ploiești. La reforma administrativă din 1968, comunele Vintileanca și Săhăteni au fost reunite sub numele de Săhăteni. De atunci, comuna include satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Pepiniera Istrița, formând satul Săhăteni, iar satul Voinești a fost inclus în satul Vintileanca.
Descriere: Cruce latină, de mici dimensiuni, având un capitel fix, are o parte din picior și baza îngropate. Capitelul, cu formă dreptunghiulară, este decorat frontal cu inscripția anului 1888, încadrată de forme geometrice incizate și două rozete în colțurile superioare.
Capul crucii este împodobit cu două semirozete și monogramele "IS" și "HS". În mijlocul crucii, există un medalion central ce încadrează o cruce celtică. La colțurile brațelor sunt gravate semirozete și monogramele "NI" pe brațul drept și "CA" pe brațul stâng. Pe piciorul crucii este gravată o dedicație în limba română.
Laturile și spatele crucii nu prezintă elemente decorative sau inscripții.
Inscripții: Inscripția frontală este scrisă în limba română cu alfabet latin. Se pot citi doar 6 rânduri, cu lungimea de 24 de cm și litere cu înălțimea de 5 cm. Restul inscripției este îngropată.
Text inscripții: Inscripție picior (față):
„ACEASTA/ C
RCE/SA/RI
DICAT/DE/NICUL
IE/PETRAR
CU/SOȚIEA/LU
........(text ilizibil)
---(inscripție îngropată)”
Observații: Cruce de pomenire ridicată la marginea unui drum. Crucea marchează vechiul traseu al unui drum care a funcționat între secolul al XIX-lea și jumătatea secolului al XX-lea. Monumentul este dovada unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi.
Comanditar: Neculai Petrar
Ctitor: Neculai Petrar
Materiale de construcție:
calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție:
sculptură
Dimensiuni: Înălțime cruce = 110.00 cm; Lălțime cruce = 28.5 - 31 cm; Grosime cruce = 18.5 - 18 cm; Lungime brațe = 62.00 cm; Înălțime brate = 32.5 cm; Grosime brațe = 17 cm; Lungime capitel = 42.5 cm; Înălțime capitel = 15 cm; Grosime capitel = 18 cm; Lungime bază = 0 cm; Lălțime bază = 0 cm; Lungime rând inscripție= 24 cm; Înălțime litera = 5 cm; Diametru medalion = 30 cm; Alte dimensiuni = Diametru medalion central = 30 cm.
Diametru rozetă (coroană?) capitel stânga = 9 cm.
Diametru rozetă (coroană?) capitel dreapta = 7 cm.
Diametru rozetă (coroană?) cap stânga = 9 cm.
Diametru rozetă (coroană?) cap dreapta = 8 cm.
Diametru rozetă (coroană?) braț stânga superior = 8 cm.
Diametru rozetă (coroană?) braț stânga inferior = 8 cm.
Diametru rozetă (coroană?) braț dreapta superior = 7 cm.
Diametru rozetă (coroană?) braț dreapta inferior = 9 cm.
Crucea este privită și măsurată de sus în jos, astfel încât pentru un set de dimensiuni prima valoare reprezintă valoarea dimensiunii de sus iar ultima pe cea de jos. cm;
Orientare: Est-Vest (fața spre vest, spre drum)
Stare de conservare: Starea de conservare este medie spre bună. Crucea este ușor înclinată în față. Este acoperită de mușchi, licheni și murdărie ancrasantă. Prezintă mici fisuri și spărturi. Crucea este parțial îngropată.
Riscuri si amenințări:
Riscurile sunt atât antropice: lucrări agricole, strămutare sau vandalizare, precum și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau de murdăria ancrasantă.
Lucrări anterioare de restaurare:
Nu se cunosc lucrări de restaurare.
Bibliografie: 1. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol V, Socec, București, 1902, p. 747-748. 2. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol III, Socec, București, 1900, p. 476-477. 3. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vintileanca, ID 290, 2023 4. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Vintileanca, ID 289, 2023
Reper geografic: Crucea se află la cca 940 de metri nord-nord-est de ieșirea din satul Vintileanca, la 1,2 km sud de satul Găgenii de Jos, la cca 115 metri est de DJ 103R, în câmp, la cca 1,2 km vest de pârâul Năianca.