Datare: Finalul secolului al XIX-lea - primul sfert al secolului al XX-lea
Istoric: Monumentul face parte dintr-un grup de două cruci în punctul La Răscruce, lăngă Fântâna sau Puțul Cîrstarilor, fiind construite la intersecția fostului Drumului Mare cu un drum agricol care pornește din satul Vispești. Drumul Mare era un important drum medieval care în secolele XVII - XVIII lega Episcopia Buzăului de moșia de la Felefei (din Prahova) a domnitorului Constantin Brâncoveanu. De asemenea era și o importantă rută folosită de negustori în secolele XVIII și XIX.
Crucea este însă ulterioară acestei perioade, grafia inscripției cu caractere latine de pe partea dreaptă a piciorului indicând faptul că acest monument a fost ridicat de un preot între finalul secolului al XIX-lea sau, mult mai probabil, primul sfert al secolului al XX-lea. Inscripția frontală, de pe picior, menționează lucrări de reparație realizate de „Grigore Păun cu soția sa Lisandra și fiica sa Maria”.
Cu toate acestea, în locul unde se află acest grup de cruci apar marcate cruci și în A Doua Ridicare Topografică Habsburgică (1806 - 1864) și în A Treia Ridicare Topografică Habsburgică (1894). În mod cert, aceste cruci apar marcat pe Planurile Directoare de Tragere (1930 - 1959), când este cartografiat pentru prima oară și Puțul Cârstarilor. Pe Planurile Directoare de Tragere aceste două cruci sunt situate pe marginea drumului, de-o parte și de alta a Drumului Mare, care își schimbă traseul din cauza lucrărilor agricole. Acest lucru duce probabil și la schimbarea locației inițiale a crucilor după această perioadă.
Descriere: Cruce de tip latin, de mari dimensiuni, fără capitel și cu bază paralelipipedică. Partea superioară a capului crucii este rotunjită. Monumentul este prins într-o bază sau piuă dreptunghiulară cu marginile neregulate, ce prezintă spărturi. Piciorul este cel mai lung element al crucii și prezintă o inscripție în limba română cu caractere latine. Inscripția frontală de pe picior este mărginită de un chenar care îngustează de la bază spre partea superioară. Textul amintește de familia care a ajutat la reparația crucii. Tot pe picior, pe partea din lateral dreapta mai prezintă o inscripție în latină care indică comanditarul, caracterele care indică numele acestuia fiind din păcate aproape ilizibile. Muchia stângă și spatele nu prezintă decor. La îmbinarea brațelor prezintă un decor incizat ce înfățișează un grup de trei cruci care stau pe o bază semisferică. Decorul incizat se continuă și în partea superioară a piciorului fiind mărginit de chenarul inscripției care se continuă și în zona brațelor și a capului. Brațele sunt decorate cu două inscripții ce alcătuiesc monograma „NI” (brațul drept) și „CA” (brațul stâng). Cele patru colțuri ale chenarului care decorează brațele prezintă rozete. Capul se continuă cu chenarul care se rotunjește în partea superioară. Prezintă inscripție cu monograma „ISHR”.
Inscripții: Crucea are inscripții cu caractere latine. Inscripția frontală de pe picior este scrisă în limba română și cuprinde 11 rânduri cu o lungime de la 29,5 cm în partea superioară și până la 32,5 în partea inferioară. Înălțimea literelor este de 7 cm.
Inscripția de pe muchia dreaptă a piciorului este scrisă în limba română și cuprinde 9 rânduri ce se întind pe o lungime de 20 de centimetri. Literele au o înălțime de 5 centimetri.
Text inscripții: Inscripție frontală: „ACEASTĂ SFÂNTĂ CRUCE S-A RIPARAT DE CĂTRE GLIGORE DTRU PĂUNCU ȘI SOȚIA SA LISANDRA CU FIICA MARIA”. Inscriție lateral dreapta: „ACEASTĂ SFÂNTĂ CRUCE A FOST RIDICATĂ DE PREOTU ...... DIN....CU ȘOȚIA..”
Observații: Crucea face parte dintr-un grup de două monumente de for public situate la o intersecție de drumuri, lângă o fântână. Atât crucile cât și fântâna apar în vechile hărți istorice din secolul al XIX-lea, respectiv în cele două ridicări topografice habsburgice, precum și în hărțile din secolul al XX-lea, respectiv planurile directoare de tragere (1930 - 1950) și harta topografică militară (1974).
Crucile se aflau la marginea Drumului Mare, un vechi important drum medieval care la finalul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea făcea legătura între moșia de la Fefelei (în prezent în jud. Prahova) și episcopia Buzăului. Drumul a rămas o importantă arteră de circulație și în secolul al XIX-lea, întrucât era o rută ce lega Valahia de Țara Moldovei. Drumul se lega și de „Drumul Vinului”, fiind legat de importante zone viticole atât din Buzău cât și din estul Prahovei (cramele de la Urlați, Merei, Sărățeanca, Tohani, Ceptura și Iordăcheanu).
Monumentele sunt și dovezi ale unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi. În secolul al XIX-lea în comuna Breaza erau atestați 42 de meșteri pietrari. Și la începutul secolului al XX-lea, sunt atestați meșteri renumiți din satul Bădeni, precum Dumitru Ardeleanu, Cristea Câmpeanu, sau Marin Şerban.
Așadar, crucea de față este rezultatul unui meșteșug popular care se dezvoltă în zonă pentru cel puțin două secole. A fost amplasată la intersecția a două drumuri, unul din acestea reprezentând o importantă rută comercială și de comunicație, precum și într-un loc de popas. Monumentul are și rolul de a aminti personaje locale, precum preotul, cel care ridică crucea și familia Pauncu, care o repară ulterior.
Comanditar: Gligore Dumitru, Lisandra și Maria Pauncu (reparații);
Materiale de construcție:
calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție:
sculptură
Dimensiuni: Înălțime cruce = 219.00 cm; Lălțime cruce = 21 - 23.5 cm; Grosime cruce = 35 - 41 cm; Lungime brațe = 80.00 cm; Înălțime brate = 36.5 cm; Grosime brațe = 23 cm; Lungime capitel = 0 cm; Înălțime capitel = 0 cm; Grosime capitel = 0 cm; Lungime bază = 87 cm; Lălțime bază = 74 cm; Lungime rând inscripție= 29 - 32.5 - 20 cm; Înălțime litera = 7 - 7 - 5 cm; Diametru medalion = 0 cm; Alte dimensiuni = Lugime rând inscripție față (partea superioară) = 29 cm.
Lugime rând inscripție față (partea inferioară) = 32.5 cm.
Înălțime literă inscripție față = 7 cm.
Lungime rând inscripție lateral dreapta = 20 cm.
Înălțime literă inscripție lateral dreapta = 5 cm.
Crucea este privită și măsurată de sus în jos, astfel încât pentru un set de dimensiuni prima valoare reprezintă valoarea dimensiunii de sus iar ultima pe cea de jos. cm;
Orientare: Vest
Stare de conservare: Starea de conservare este relativ bună. Este foarte puțin afectată de eroziune. Prezintă porțiuni cu mușchi și licheni și mici spărturi. Cel mai afectat element pare a fi baza (sau piua). De asemenea este afectată în foarte mică măsură de murdăria ancrasantă. Crucea este înclinată spre spate, baza nefiind îngropată.
Riscuri si amenințări:
Riscurile sunt atât antropice: agricultura sau vandalismul, precum și naturale: eroziunea cauzată de intemperii și murdăria ancrasantă. Există riscul să fie lovită de mașinile agricole din zonă sau să fie strămutată. Crucea este ușor înclinată și există riscul de prăbușire.
Lucrări anterioare de restaurare:
Nu sunt cunoscute lucrări anterioare de restaurare.
Bibliografie: 1. Marin, Marcela; Marin, Iuliu, La Poalele Istriței, Breaza - Merei - Năieni - Pietroasele: album monografic, Edigura Vega, Buzău, 2008, p. 105 - 106. 2. Ciobanu Doina, Piatra, un străvechi meşteşug pe plaiurile buzoiene, Mousaios, X, 2005, p. 269-293. 3. Petrescu, Doina; Iacob, Mihaela; Munteanu, Roxana; Matei, Sebastian; Garvăn, Daniel, Studiu istoric, Planul Urbanistic General al comunei Breaza, județul Buzău, București, 2017, p. 51-52, planșa 25. 4. George Lahovari, Marele Dicționar Geografic al României, vol I, Socec, București, 1898, p. 635 - 637. 5. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Breaza, ID 295, 2023
Reper geografic: Crucea se află la limita de vest a teritoriului comunei Breaza, la sud de Dealul Istrița, aproape de hotarul dintre comunele Breaza, Năeni și Săhăteni, la intersecția a două drumuri agricole, la circa 2,5 km vest de satul Greceanca, la 2,4 kilometri sud de satul Breaza, la 2 kilometri nord de Săhăteni și la cca 2,6 kilometri sud de satul Văleanca-Vilănești, respectiv 2,7 km sud-est de satul Năeni.
Toponim: Puţul Cârstarilor; Drumul Mare; La Răscruce