Datare: secolul al XIX-lea; jumătatea secolului al XIX-lea
Istoric: Cruce de pomenire ridicată de o familie de localnici la jumătatea secolului al XIX-lea. Monumentul este important și în înțelegerea evoluției limbii române, mai exact a limbii scrise. Crucea este scrisă în alfabetul de tranziție, textul în text fiind introduse atât caractere chirilice cât și latine. Alfabetul de tranziție a început să fie folosit de la 1842. Înlocuirea alfabetului de tranziție cu unul latin s-a făcut în anul 1862.
Crucea nu este marcată pe hărțile istorice. Se află la marginea unui drum, aproape de ieșire din sat, spre Valea Tohăneasca.
Năenii sunt menționați documentar în hrisovul domnitorului Constantin Brâncoveanu din 7 mai 1709 prin care întărea mănăstirii Slobozia stăpânirea a 33 de pogoane de vie în dealul Năianilor ot sud Saac.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău și era formată din cătunele Năeni, Proșca și Tudorăchești, având în total 1340 de locuitori ce trăiau în 314 case. În comună funcționau 2 biserici ortodoxe (una în Năeni și a doua la Proșca, un fost schit devenit biserică de mir) și două școli — una de băieți, cu 37 de elevi și alta de fete, cu 30 de eleve.În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Năeni funcționau și comunele Fințești și Vispești. Comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862–1864 din comuna Breaza și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, avea 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești Comuna Fințești, formată din satele Fințești și Tufele-Fințești, avea 1240 de locuitori, o biserică și o școală cu 62 de elevi, din care 6 fete.
Descriere: Cruce latină, de dimensiuni medii, fără capitel, prinsă într-o bază paralelipipedică. Este decorată și are inscripții pe toate fețele. În partea frontală este decorată cu un medalion central și o inscripție cu dedicație srisă în limba română, în alfabetul de tranziție. Inscripția și decorația este încadrată de un chenar în relief care ia forma unei cruci, începând de la jumătatea capului crucii, unde marginea superioară are linii vălurite. Imediat sub linia superioară a chenarului începe decorația în relief de pe cap care cuprinde motive geometrice și monogramele IS XS. În partea mediană este un medalion în relief care pare să încadreze o acvilă cruciată. Brațele crucii sunt decorate cu motivul spicului de grâu, două spice pe brațul drept și două pe brațul stâng, unde sunt și monogramele NI KA. Pe picior este o inscripție scrisă în alfabetul de traziție, scrisă pe 12 rânduri. Pe partea dreaptă a crucii, pe muchia brațului este o reprezentare în relief a Sfântului Gheorghe iar pe piciorul crucii este o inscripție scrisă în alfabet de tranziție de pe 9 rânduri. Pe partea stângă a crucii, pe muchia brațului este o altă reprezentare a Sfântului Gheorghe iar pe picior este o inscripție scrisă în alfabetul de tranziție.
Inscripții: Inscripția frontală este scrisă în limba română, în alfabet de tranziție, pe 12 rânduri, cu lungimea de 20,5 cm și litere cu înălțimea de cca 6 cm. Inscripția de pe partea stângă este scrisă în limba română, în alfabet de tranziție, pe 9 rânduri, cu lungimea de 11 cm și litere cu înălțimea de cca 6 cm. Inscripția de pe partea dreaptă este scrisă în limba română, în alfabet de tranziție, pe 9 rânduri, cu lungimea de 11 cm și litere cu înălțimea de cca 6 cm.
Text inscripții: Nedescifrat.
Observații: Inscripția este amplasată pe marginea unui drum care se lega de drumul spre Fântânele. Pe marginea acestui drum mai sunt alte cruci de pomenire mai recente. La 50 de metri nord de această cruce mai este un ansamblu de două cruci. Crucea nu este marcată pe hărțile istorice. Monumentul este dovada unui meșteșug local dezvoltat ca urmare a exploatării calcarelor din carierele de pe Dealul Istrița, respectiv Istrița, Bădeni, Vârf și Pietroasele, situate în apropiere. În zonă s-a dezvoltat un important centru de sculptură populară, din piatra exploatată aici fiind realizate atât cruci de piatră cât și alte elemente arhitecturale folosite atât pentru clădirile monumentale (biserici sau conace) precum și pentru gospodării sau acareturi. Fenomenul datează din epoca medievală până în secolul al XX-lea.
Materiale de construcție:
calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție:
sculptură
Dimensiuni: Înălțime cruce = 135 cm; Lălțime cruce = 25 - 26.5 cm; Grosime cruce = 16.5 cm; Lungime brațe = 50.5 cm; Înălțime brate = 24.5 cm; Grosime brațe = 18 cm; Lungime capitel = cm; Înălțime capitel = cm; Grosime capitel = cm; Lungime bază = 70 cm; Lălțime bază = 69 cm; Lungime rând inscripție= 20.5 - 11.5 - 11 cm; Înălțime litera = 6 - 6 - 6 cm; Diametru medalion = 22 cm; Alte dimensiuni = Lungime rând inscripție picior față = 20.5 cm.
Înălțime literă inscripție picior față = 6 cm.
Lungime rând inscripție picior lateral stânga = 11.5 cm.
Înălțime literă inscripție picior lateral stânga = 6 cm.
Lungime rând inscripție picior lateral dreapta = 11 cm.
Înălțime literă inscripție picior lateral dreapta = 6 cm.
Crucea este privită și măsurată de sus în jos, astfel încât pentru un set de dimensiuni prima valoare reprezintă valoarea dimensiunii de sus iar ultima pe cea de jos. cm;
Orientare: Est-Vest (fața spre vest, spre drum)
Stare de conservare: Starea de conserbare este relativ bună. Decorul medalionului central este parțial afectat. Crucea este înclinată ușor spre dreapta și este un risc să cadă. Crucea a fost văruită recent iar varul afectează calcarul din care este realizată crucea. Este afectată în mică măsură de eroziune și de murdăria ancrasantă și prezintă mici spărturi în partea de jos a piciorului.
Riscuri si amenințări:
Riscurile sunt atât antropice: strămutare, să fie lovită de mașini sau mașini agricole, văruire care să afecteze calcarul din care este realizată crucea sau vandalism, precum și naturale: eroziunea și murdăria ancrasantă. De asemenea există risul să cadă, fiind înclinată serios spre dreapta.
Lucrări anterioare de restaurare:
Nu sunt cunoscute lucrări de restaurare.
Bibliografie: 1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Năeni, ID 341, 2023 2. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol III, Socec, București, 1900, p. 366. 3. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Năeni, ID 340, 2023
Reper geografic: Crucea se află în partea de nord-nord-vest a satului, aproape de capătul nordic al unei străzi secundare, la sud-sud-vest de Munții Piatra Mare, la cca 65 metri sud-vest de carieră și la 180 de metri sud și 150 de metri est de valea râului Tohăneasca, în apropierea fostelor grajduri ale CAP-ului, la cca 212 metri vest de cimitirul Năeni și la 335 metri nord-vest de biserică.