Datare: secolul al XIX-lea; al doilea sfert al secolului al XIX-lea
Istoric: Crucea a fosit ridicată în anul 1852 de o familie din comunitate. Este o cruce de pomenire, ridicată la marginea drumului spre Văleanca și Breaza, făcând parte dintr-un ansamblu de două cruci, situate lângă o fântână, numită și Fântâna lui Săulea. Crucea nu este marcată pe hărțile istorice. Năenii sunt menționați documentar în hrisovul domnitorului Constantin Brâncoveanu din 7 mai 1709 prin care întărea mănăstirii Slobozia stăpânirea a 33 de pogoane de vie în dealul Năianilor ot sud Saac. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău și era formată din cătunele Năeni, Proșca și Tudorăchești, având în total 1340 de locuitori ce trăiau în 314 case. În comună funcționau 2 biserici ortodoxe (una în Năeni și a doua la Proșca, un fost schit devenit biserică de mir) și două școli — una de băieți, cu 37 de elevi și alta de fete, cu 30 de eleve.În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Năeni funcționau și comunele Fințești și Vispești. Comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862–1864 din comuna Breaza și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, avea 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești Comuna Fințești, formată din satele Fințești și Tufele-Fințești, avea 1240 de locuitori, o biserică și o școală cu 62 de elevi, din care 6 fete.
Descriere: Cruce latină, de dimensiuni medii, fără capitel și cu baza îngropată. Este decorată în partea frontală și este inscripționată atât în partea frontală cât și în fețele laterale de pe picior și pe muchia brațului drept. Capul crucii este decorată cu o cruce latină pictată cu galben. Sub aceasta este un medalion dublu pictat cu galben ce încadreaza monograma IC, situat deasupra medalionului central, de dimensiuni mai mari. Medalionul central este de asemenea dublu și pictat cu galben și încadrează un motiv floral, pictat cu aceeași culoare. Pe brațul drept este o alt medalion dublu pictat cu galben care încadreaza monograma IH. Brațul stâng a fost distrus și a fost refăcut din ciment, așa că îi lipsește monograma care probabil decora acest braț. În partea superioară a piciorului, imediat sub medalionul central se află un alt medalion dublu, pictat în galben, ce încadrează monograma XC. Apoi, pe picior este inscripționat un text, acum șters. Piciorul este parțial îngropat, precum și inscripția care pare să fi continuat până spre baza îngropată. Pe partea stângă a crucii este o inscripție pe picior, scrisă în limba română cu caractere chirilice, fiind vizibile 4 rânduri de text. În partea dreaptă se observă o inscripție pe muchia brațului, cu data ctitoririi crucii, și anume 26 aprilie 1859, scrisă cu caractere chirilice, pe trei rânduri. De asemenea, se poate vedea o inscripție și pe picior, cu 7 rânduri de text încă vizibile și care pare să continue și pe partea îngropată a piciorului. Inscripția este aproape ilizibilă, cele mai multe litere fiind șterse sau acoperite de var.
Inscripții: Inscripție frontală - ilizibilă
Inscripția de pe partea stângă a piciorului este scrisă în limba română cu caractere chirilice, din care mai sunt vizibile 5 rânduri, cu lungimea de cca 21 de cm și litere cu înălțimea de 5 cm.
Inscripția de pe partea dreaptă a piciorului este scrisă în limba română cu caractere chirilice, din care mai sunt vizibile 5 rânduri, cu lungimea de cca 20 de cm și litere cu înălțimea de 6,5 cm.
Text inscripții: Inscripție partea frontală a crucii:
Dispunere cruciformă, în medalioane circulare aurii în jurul rozetei centrale:
Medalion superior: І – С̄ (cu titlă) → І҃С
Medalion stâng: Н+И în ligatură (cele două litere contopite; hasta finală a lui Н servește ca primă hastă a lui И) → НИ
Medalion central: rozetă cu opt petale, aurie; fără text
Medalion inferior: Х – С → ХС (fără titlă vizibilă; posibil pierdută la repictare: [?])
Medalion drept: absent sau nerepictat; pe brațul drept nu se distinge nici incizie, nici vopsea → [КА?]
Deasupra medalionului superior: cruciuliță aurie pictată, element decorativ, nu literă.
Transliterare:
І҃С Х҃С НИ [КА] → IS HS NI[KA] = „Iisus Hristos biruiește".
Inscripția de pe piciorul crucii, fața lateral stânga:
Transcriere literă cu literă
• Rândul 1: А – Н – Г – є → АНГЄ (є final mai mic, ușor supralinear, manieră de scriere suprascrisă din tradiția chirilică bisericească)
• Rândul 2: Л – І – О – А → ЛІОА (І fără punct vizibil; posibil И degradat: [І/И?])
• Rândul 3: Н – А → НА
• Rândul 4: А – Н – Г – є → АНГЄ
• Rândul 5: duct cursiv, vopsea subțiată → ЛІЦ[?] sau ГІЦ[?]; ultima literă ilizibilă [Ѣ/А/Ꙋ?]
Transliterare
Rândurile 1–3, citite continuu: АНГЄЛІОАНА → ANGHEL/IOANA
Rândurile 4–5: АНГЄ + ЛІЦ[?] → ANGHELIȚ[A?] [nesigur]
Inscripția de pe fața lateral a brațului drept:
Transcriere literă cu literă
Fața laterală a brațului drept (registrul cu date):
Rândul 1: і – 8 – . – 5 – 9 → 1859 (cifra 1 redată ca і cu punct; punct parazit între 8 și 5, probabil accident de repictare)
Rândul 2: А – Р –Ꙋ→ АРꙊ
Rândul 3: 2 – 6 → 26
Transliterare: 1859 APRU 26 → 26 aprilie 1859
Inscripție de pe fața lateral stânga a piciorului crucii:
Rândul 1: Т – О – Р → ТОР (?)
Rândul 2: К – О – С – Т – А → КОСТА
Rândul 3: Н – Д – І – Н → НДІН
Transliterare: [кти]ТОР КОСТАНДІН → (cti?)tor Constantin
Observații: Crucea face parte dintr-un ansamblu de două cruci, ridicate pe marginea unui drum, la o răscruce de drumuri, lângă o fântână. Este ce mai mare dintre cele două. Nu este marcată pe hărți istorice. Obiceiul de a ridica o cruce de piatră lângă o fântână este consemnat din evul mediu și avea o multiplă însemnătate. În primul rând era un mod de a creștina sacralitatea păgână a izvorului. Crucea de piatră scotea în evidență și actul ctitoricesc al construirii unui puț sau fântâni. Construirea unei fântâni era un act de mare generozitate pentru comunitate sau mai ales pentru trecătorii. Actul ridicării unei fântâni și cruci era un act creștinesc important și era mult mai la îndemână oamenilor de rând decât ctitorirea unui lăcaș de cult.
Comanditar: Anghel Ioana, Anghelița și Constantin
Ctitor: Constantin
Materiale de construcție:
calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție:
sculptură; pictură
Dimensiuni: Înălțime cruce = 147.00 cm; Lălțime cruce = 31 - 36 cm; Grosime cruce = 28.5 - 26.5 cm; Lungime brațe = 91.00 cm; Înălțime brate = 33 cm; Grosime brațe = 30.5 cm; Lungime capitel = 0 cm; Înălțime capitel = 0 cm; Grosime capitel = 0 cm; Lungime bază = 0 cm; Lălțime bază = 0 cm; Lungime rând inscripție= 26.5 - 20 - 21 cm; Înălțime litera = 10 - 6.5 -5 cm; Diametru medalion = 26 - 19 - 18.5 - 19 cm; Alte dimensiuni = Lungime rând inscripție picior față = 26.5 cm.
Înălțime literă inscripție picior față = 10 cm.
Lungime rând inscripție picior lateral stânga = 20 cm.
Înălțime literă inscripție picior lateral stânga = 6.5 cm.
Lungime rând inscripție picior lateral dreapta = 21 cm.
Înălțime literă inscripție picior lateral dreapta = 5 cm.
Diametru medalion central = 26 cm.
Diametru medalion picior = 19 cm.
Diametru medalion braț dreapta = 18.5 cm.
Diametru medalion cap = 19 cm.
Baza pare a fi îngropată.
Crucea este privită și măsurată de sus în jos, astfel încât pentru un set de dimensiuni prima valoare reprezintă valoarea dimensiunii de sus iar ultima pe cea de jos. cm;
Orientare: Est-Vest (fața spre vest, spre drum)
Stare de conservare: Starea de conservare este relativ bună. Brațul stâng a fost distrus și a fost înlocuit cu unul din ciment. Este afectată într-o măsură medie de eroizune și prezinte puține urme de murdărie ancrasantă, fisuri sau spărturi.
Riscuri si amenințări:
Riscurile sunt atât antropice: văruirea care afectează calcarul, strămutarea sau vandalismul precum și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau murdăria ancrasantă.
Lucrări anterioare de restaurare:
Brațul stâng a fost înlocuit în anul 2020 când a fost refăcută și pictura.
Bibliografie: 1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Năeni, ID 334, 2023 2. Bodale Arcadie, Fântânile și dreptul de patronat, Buletin Științific. Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie, 27 (40), 2017, 6-32, sursă web: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/6-32.pdf 3. Marin, Marcela; Marin, Iuliu, La Poalele Istriței, Breaza - Merei - Năieni - Pietroasele: album monografic, Edigura Vega, Buzău, 2008. 4. Petrescu, Doina; Iacob, Mihaela; Munteanu, Roxana; Matei, Sebastian; Garvăn, Daniel, Studiu istoric, Planul Urbanistic General al comunei Breaza, județul Buzău, București, 2017, p. 45. 5. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Năeni, ID 333, 2023
Reper geografic: Crucea se află în partea de est-sud-est a satului Năeni, la hotarul cu Văleanca-Vilănești, la marginea DJ205, pe partea stângă în direcția spre Văleanca, la intersecția cu un drum secundar, Strada Speranței, în Valea Năieanca.