Datare: secolul al XX-lea; al doilea sfert al secolului al XX-lea
Istoric: Crucea datează din anul 1938 fiind relocată, și prinsă recent într-o bază de ciment. Se află la hotarul dintre Buzău și Prahova, respectiv la hotarul dintre Săhăteni, Gura Vadului (Tohani) și Năeni. De asemnea, marchează cel mai probabil și hotarul unei proprietăți.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Săhăteni se numea Vintileanca, fiind parte din plasa Tohani a județului Buzău, care includea cătunele Vintileanca, Gemenile, Găgenii de Sus, Găgenii de Jos, Săhătenii de Sus și Săhătenii de Jos, având 1230 de locuitori și o suprafață de 6.280 ha. Conform Dicționarului județului Buzău, compilat de Basil Iorgulescu și inclus în Marele dicționar geografic al Romîniei al lui George Lahovari, la începutul secolului al XIX-lea existau doar satele Săhăteni și Găgeni, ultimul dezvoltându-se în secolul al XVIII-lea în jurul unui depozit pentru mărfuri aduse de la Brașov. Satul Vintileanca a luat naștere după 1830, iar în urma împroprietăririi din 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, aceste sate au fost grupate în comuna Găgeni-Vintileanca, cunoscută mai frecvent drept Vintileanca.
În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Găgeni-Vintileanca în aceeași plasă, incluzând satele Găgenii de Jos, Găgenii de Sus, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus, Vintileanca și Voinești, totalizând 2046 de locuitori. În 1931, comuna Săhăteni, formată din satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Poșta, s-a separat temporar de Găgeni-Vintileanca.
În perioada comunistă, teritoriul comunei a făcut parte din raionul Mizil al regiunii Buzău între 1950 și 1952, și ulterior din raionul Mizil al regiunii Ploiești între 1952 și 1968. La reforma administrativă din 1968, comunele Vintileanca și Săhăteni au fost reunite sub numele de Săhăteni. De atunci, comuna are această alcătuire: satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Pepiniera Istrița formează satul Săhăteni, iar satul Voinești a fost inclus în satul Vintileanca.
Descriere: Cruce celtică, de mari dimensiuni, cu capitel fix, brațe cu aripioare, picior scurt, postament mai lat decât picorul și prinsă într-o bază de ciment, în care a fost prinsă mai recent. Crucea a fost refăcută recent prezentând urme de lipituri din ciment în partea de mijloc, sub brațe și în partea de jos a soclului. Capitelul are formă dreptunghiulară, cu partea superioră în valuri. În partea frontală prezintă o bordură în relief care încadrează decorația care cuprind anul citoririi, respectiv anul 1938. Aripioarele prezintă linii incizate sugerând raze de lumină și deci motivul crucii radiante. Pe cap sunt inscripționate monogramele IS HS. Decorația centrală este reprezentată de scena Răstignirii lui Iisus dispusă pe capul crucii, la intersecția brațelor, pe brațe și pe partea superioară a piciorului crucii. Pe brațe, de-o parte și de alta a crucii sunt monogramele NI, pe brațul drept și CA, pe brațul stâng. Pe soclu nu se văd urme de inscripție. Marginile soclului sunt decorate cu câte un spic de grâu. Spatele crucii este decorat cu un relief pictat reprezentând-o pe Maica Domnului, acum aproape șters în totalitate. Se văd urme de pigmenți pe ambele fețe ale crucii. Și muchiile brațelor crucii par a fi fost decorate însă acum nu mai sunt lizibile.
Text inscripții: Nedescifrat.
Observații: Crucea se află la o răscruce de drumuri, la hotarul a trei comune. Nu este marcată pe hărțile istorice.
Materiale de construcție:
calcar; calcar sarmațian
Tehnici de construcție:
sculptură; pictură
Dimensiuni: Înălțime cruce = 220.00 cm; Lălțime cruce = 41 - 42 cm; Grosime cruce = 35 cm; Lungime brațe = 102.50 cm; Înălțime brate = 43 cm; Grosime brațe = 27 cm; Lungime capitel = 70 cm; Înălțime capitel = 29 - 26 cm; Grosime capitel = 26 cm; Lungime bază = 95 cm; Lălțime bază = 92 cm; Lungime rând inscripție= 0 cm; Înălțime litera = 0 cm; Diametru medalion = 0 cm; Alte dimensiuni = Înălțime bază = 53 cm.
Lățime picior = 56.5 - 52.5 cm
Diametru ornament floral = 24 cm
Crucea este privită și măsurată de sus în jos, astfel încât pentru un set de dimensiuni prima valoare reprezintă valoarea dimensiunii de sus iar ultima pe cea de jos. cm;
Orientare: Est-Vest (fața spre vest, spre drum)
Stare de conservare: Starea de conservare este medie. Crucea a fost refăcută fiind lipită cu ciment și prinsă într-o bază din ciment. Decorația este aproape ștersă. Pictura s-a pierdut.
Riscuri si amenințări:
Riscurile sunt atât antropice: văruirea care afectează calcarul, strămutarea sau vandalismul precum și naturale: eroziunea cauzată de intemperii sau murdăria ancrasantă.
Lucrări anterioare de restaurare:
Nu se cunosc lucrări de restaurare.
Bibliografie: 1. Direcția Patrimoniu Digital, Fișă de evidență: cruce Săhăteni, ID 311, 2023 2. George Lahovari (coord.), Marele Dicționar Geografic al României, vol V, Socec, București, 1902, p. 747-748.
( ! ) Notice: Undefined variable: Bibliografie in /var/www/Admin/LIB/cf.php on line 833
Reper geografic: Crucea se află în dreptul intrării pe domeniul Cramei Domeniile Săhăteni, la marginea DJ205, la hotarul dintre județele Buzău și Prahova, la cca 2,25 km nord de intersecția dintre DJ205 și DN18, la intersecția dintre DJ205 și un drum agricol care merge spre Săhătenii de Sus, la circa 2,53 km vest de DJ205B, în zona viticolă de la poalele Dealurilor Istriței.